Muzeul Satului Brănean

Zona etnografică a Branului (Bran – Moeciu) este o zonă distinctă în cadrul zonei etnografice a Ţării Bârsei (Braşov). Acest aspect conferă un puternic caracter de unicitate a monumentelor de arhitectură populară dar şi a pieselor de patrimoniu mobil constituente.

„Muzeul Satului Brănean”, cunoscut în literatura de specialitate ca Secția etnografică în aer liber a Muzeului Național Bran este clasat în Lista Monumentelor Istorice, pentru județul Braşov, ca „Parc Etnografic Bran”, la categoria A (BV-II-a-A-11614).

Începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, specialişti din țară şi din cadrul instituției au făcut cercetări serioase în zona Rucăr-Bran, identificând monumente de arhitectură populară care, în timp, au fost transferate în „Muzeul Satului Brănean”. Aducerea acestor monumente de arhitectură populară, deosebit de importante pentru zonă, unele dintre ele cu caracter de unicat, în imediata apropiere a Castelului Bran (muzeul incluzând atunci şi acest edificiu legendar), însemna nu numai salvarea lor de la o eventuală degradare sau demolare în timp, însemna păstrarea spre viitor, pentru generațiile care urmează, a civilizației zonei și implicit a tradițiilor locale, reliefând evoluţia arhitecturii populare tradiţionale din satele zonei Bran, în raport cu ocupaţiile de bază, creşterea vitelor şi lucrul la pădure, împletite cu agricul­tura, industria casnică de prelucrare a lânii şi meşteşugurile legate de prelucrarea lemnului.

Secţia etnografică în aer liber a Muzeului Naţional Bran deține 18 monumente de arhitectură populară care datează din secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea:

• CASA CU OCOL – „CASA LUI POPA COJANU”  satul Peștera – 1843
• FÂNTÂNA CU CUMPĂNĂ  din satul Sohodol, TROIȚA – Parcul Regal al Castelului
• CASA DE COLIBAȘI – CASA „BURLACILOR” din satul Sohodol – 1844
• CASA „CIUREA” – 1897
• CASA „MUSCELEANĂ” – „CASA LUI COJENELU” din satul MOIECIU DE SUS – începutul secolului al XX-lea
• CASA „RUCĂR” – „CĂSOAIA LUI REBEDEU” din satul Podul Dâmboviței – începutul secolului al XX-lea
• CASA „TIȚII GOAZEI” – „CASA CU TINDĂ RECE” din satul Sohodol – sfârșitul secolului al XVIII-lea
• CASA „TĂTULEA” –  BUCĂTĂRIE CU CUPTOR DE PÂINE din satul Șimon – începutul secolului al XX-lea
• CASA „CLINCIU” din satul Poarta – începutul secolului al XIX–lea
• HODĂIȚA – „HODĂIȚA LUI BABEȘ” din satul Șimon –  a doua jumătate a secolului al  XIX-lea
• „ȘURA LUI ARON” din satul Simon – a doua jumătate a secolului al  XIX-lea
• STÂNA „VLĂDUȘCA” din satul Peștera – STÂNA „VLĂDUȘCA” SAT PEȘTERA –  începutul secolului al XX-lea
• STÂNA DE TELEMEA – „STÂNA DE LA DEALU FRUMOS” din satul Măgura Codlei – 1988
• JOAGĂR din satul Șimon –  începutul secolului al XX-lea
• CUPTORUL PENTRU VAR – „VARNIȚA” din satul Moieciu de Sus – prima jumătate a secolului al XX-lea
• DARACUL ȘI PIUA – 1910, DÂRSTA „GĂȚOAIEI” ȘI VÂLTOAREA din satul Moieciu de Jos – jumătatea secolului al XIX-lea.

Sunt monumente care astăzi reprezintă cartea de identitate a unei comunități și care ne amintesc cu nostalgie că în casa țăranului român miroase „a om, a lemn și-a veșnicie”. 

Secţia etnografică în aer liber

Zona etnografică a Branului (Bran – Moeciu) este o zonă distinctă în cadrul zonei etnografice a Ţării Bârsei (Braşov). Acest aspect conferă un puternic caracter de unicitate a monumentelor de arhitectură populară dar şi a pieselor de patrimoniu mobil constituente. Valoarea patrimonială a acestora pe multe le include în categoria tezaur, iar pe altele le propune, fără echivoc, pentru tezaurizare în conformitate cu normativele şi legile aflate în vigoare.

Secţia etnografică în aer liber (foto 1), organizată în urmă cu şase decenii (1960) în parcul din vecinătatea castelului, reliefează evoluţia arhitecturii populare tradiţionale din satele zonei Bran, în raport cu ocupaţiile de bază, creşterea vitelor şi lucrul la pădure, împletite cu agricul­tura, industria casnică de prelucrare a lânii şi meşteşugurile legate de prelucrarea lemnului.

Secţia etnografică funcţionează ca o rezervaţie de arhitectură populară, cu caracter de unicat, înscrisă în Lista monumentelor istorice la categoria A (BV-II-a-A-11614).

În cei 60 de ani de existenţă, Secţia etnografică în aer liber a Muzeului Naţional Bran, pe lângă cele 18 monumente de arhitectură populară a achiziţionat şi 3118 piese din patrimoniul mobil constituite pe colecţii.