Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc este singurul muzeu etnografic, din România, dedicat culturii tradiționale a lemnului. Unic ca tematică și valoarea exponatelor, a fost deschis oficial în anul 1936.
Universul gospodăriei ţărăneşti din zonă este reprezentat prin Expoziţia în aer liber a Muzeului Arta Lemnului, constituită în perioda anilor 1980 – 1990. Aici, vizitatorul este invitat la o plimbare într-un colț de sat bucovinean, unde poate admira un ansamblu de trei case tradiționale, o clopotniță veche de lemn, anexe gospodărești și instalații tehnice țărănești, toate aduse din diferite sate ale Zonei Etnografice Câmpululung Moldovenesc.
CASA FAMILIEI GRĂMADĂ din Breaza – Construită la începutul secolului al XX – lea, este tipul de casă cu o singură cameră, tindă rece și prispă în fața casei. A fost mutată în curtea Muzeului Arta Lemnului la începutul anilor ’90. Construită din lemn de brad, ridicată pe temelie de piatră, casa are pereții lutuiți și văruiți.
CASA FAMILIEI LATEȘ din Câmpulung Moldovenesc – Datată ca fiind de secolul al XVIII – lea, casa este cea mai veche din curtea muzeului. A fost adusă în curtea Muzeului Artei Lemnului în anul 1982, reprezentând tipul de casă cu o singură cameră, tindă rece la intrare și o mică cămară în prelungirea tindei. Casa este pe lista monumentelor istorice, SV-II-m-B-05516.
CASA FAMILIEI MNESCIUC din Ciumârna – Construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea / începutul secolului al XIX-lea, de tipul cameră, tindă și cămară, cu cerdac, este o raritate în planimetria locuițelor din lemn în zonă și un exemplu autentic, robust al arhitecturii tradiționale huțănești. Casa este pe lista monumentelor istorice SV-II-m-B-05508.
Clopotnița din Vama este o construcție emblematică datând din anul 1798, de formă octogonală, care se remarcă prin arhitectura sa tradițională și robustă. Edificată integral din lemn cioplit cu barda pe patru părți, încheiat în „coadă de rândunică”, aceasta impresionează prin măiestria execuției.
Coliba de stâna este o construcție simplă, din lemn de brad, cioplit cu barda și încheiat în tehnica ,,coada de rândunică”. Interiorul colibei este modest, dar funcțional: pe lângă colțul cu vatra, există un loc de dormit improvizat și câteva polițe pentru inventarul pastoral.
Poarta tradițională din Sadova, construită la început de secol al XX -lea, a fost adusă la începutul anilor ’90. Este masivă, construită din lemn de rășinoase și fără ornamente și formată din stâlpi groși, care susțin acoperișul în patru ape, din solzi de draniță.
Valoroase atât prin vechime cât şi prin tehnicile constructive tradiționale folosite, monumentele arhitecturale redau armonia dintre om, natură și credință, într-un spațiu ce evocă autenticitatea lumii rurale de altădată.
